Compania petrolieră azeră Socar a rambursat anticipat la finalul anului trecut, cu 2 ani înainte de termen, un împrumut sindicalizat de 1,3 miliarde de dolari luat de la băncile americane Citi și JP Morgan cu doi ani înainte de termen, în aceeași perioadă în care firma azeră a primit un împrumut similar de la gigantul rus Lukoil, susține Reuters, citând trei surse bancare.
Ministerul Finanțelor a vândut luni obligațiuni în valoare de 836,9 milioane de lei, cu maturitatea în aprilie 2031, și obligațiuni în valoare de 916,5 milioane de lei scadente în ianuarie 2026, cu un randament mediu acceptat de 6,37% și, respectiv, 6,03%.
Ministerul Finanțelor a planificat, în luna octombrie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 3,4 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 465 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.
Guvernul a trecut din decembrie în ianuarie cu un sold al împrumuturilor pe termen scurt luate de la băncile comerciale de 13,25 miliarde lei în decembrie, un nou record care depășește precedentul maxim lunar de 10,47 miliarde lei, stabilit în mai 2020, la vârful crizei cauzate de pandemia de coronavirus, când statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata de taxe și impozite, iar situația s-a reflectat în veniturile bugetului. Potrivit datelor analizate de Profit.ro, soldul creditelor luate de administrația centrală de la băncile comerciale, pentru a acoperi ceea ce se numește "gol temporar de casă", a urcat de la 1,39 miliarde lei în noiembrie la 13,25 miliarde lei în decembrie. Acestea sunt finanțări sunt pe termen foarte scurt, de câteva săptămâni, o lună sau cât persistă golul temporar de lichiditate al Trezoreriei Ministerului Finanțelor.
Datoria publică a crescut accelerat, alimentată de împrumuturile record contractate de stat în ultimii ani pentru acoperirea deficitului bugetar.
Cele 3,3 miliarde de euro împrumutate săptămâna trecută de către Guvern, prin vânzarea de eurobonduri, au intrat în contul Trezoreriei marți, a anunțat Ministerul Finanțelor. Informația orivind împrumutul a fost anunțată de Profit.ro în urmă cu peste o săptămână. Ministerul Finanțelor, ca emitent al eurobondurilor, a avut restricții de comunicare pe acest subiect.
Agenția de evaluare financiară a înrăutățit perspectiva de rating a României de la "stabilă" la "negativă" și a confirmat calificativul suveran pe termen lung, pentru credite în valută și pentru împrumnuturi în lei, la "Baa3", nivel unde se află de mai mult timp și care este cu o treaptă deasupra categoriei junk, nerecomandată investitorilor.
Dobânzile pentru creditele garantate de stat acordate IMM și microîntreprinderilor vor avea, după perioada de expirare a granturilor de acoperire a dobânzilor și comisioanelor, marje de 2% pentru finanțarea investițiilor și de 2,5% pentru credite și linii de credit pentru capital de lucru. Ratele dobânzilor la creditele pentru IMM și microîntreprinderi vor fi calculate ca ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,0% pe an pentru creditele de investiții și de 2,5% pe an pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, potrivit normelor metodologice de aplicare a Programului de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST România, aprobate luni de Guvern. În termen de 7 zile calendaristice de la data intrării în vigoare a normelor, instituțiile de credit transmit FNGCIMM cererile de înscriere în program.
Dobânda nu se va capitaliza în cazul creditelor ipotecare, termenul în care va putea fi solicitată amânarea ratelor la credite de către populație și firme va fi de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, iar persoanele care au acum restanțe la credite dar ar dori să poată solicita amânare vor avea posibilitatea să aducă la zi creditele pentru a putea accesa facilitatea, au anunțat astăzi premierul, Ludovic Orban, și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu.
Guvernul este pregătit ca joi să permită amânarea plății ratelor la bancă pentru persoane fizice și firme cu până la 9 luni, deci până la finele anului, a reiterat și președintele Iohannis.
Populația și firmele cu rate la bănci vor putea solicita amânarea pentru o perioadă care nu a fost stabilită încă, dar ar putea fi de până la 9 luni, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Acesta a spus că a propus termenul de 9 luni, iar acesta a fost agreat de către Banca Națională a României (BNR) și reacția băncilor comerciale a fost pozitivă, însă perioada pe care se vor putea amâna ratele urmează să fie definitivată în scurt timp și să fie, probabil, discutată în ședința de Guvern de joi. Ministrul a spus și că ratele vor fi amânate la cerere, fără discriminări, printr-un mecanism cât mai simplu.
Ministerul Finanțelor nu a reușit să împrumute luni 690 de milioane de lei, sumă pe care a încercat să o atragă printr-o de obligațiuni. Toate ofertele primite s-au situat la circa 89,3 milioane de lei, cu mult sub suma vizată, astfel că nu putem spune că Guvernul a refuzat să se împrumute pentru că nu i-au convenit dobânzile. Aceasta este a doua licitație ratată în martie, după ce la finele săptămînii trecute nu a reușit să împrumute 575 milioane lei. Cererea din partea investitorilor și băncilor este redusă în acest moment, în contextul în care, din cauza impactului coronavirus pe piețele financiare, mulți investitori străini se retrag de pe regiune, iar băncile locale au nevoie să-și asigure lichiditatea. Situația, dacă se perpetuează, ar putea pune probleme Guvernului, confruntat deja pentru lunile următoare cu perspectiva unor încasări la buget sub așteptări și a unor cheltuieli mai mari comparativ cu cele planificate. Ministerul Finanțelor are și un buffer, rezerva de valută, care ar permite statului să reziste fără împrumuturi o perioadă, însă aceasta poate fi doar o soluție pe termen scurt.
Ministerul Finanțelor a împrumutat joi 150 de milioane de euro pe 5 luni, în premieră la dobândă negativă, de -0,11% pe an. În timp ce pentru statele din zona euro este deja ceva comun să se împrumute la dobânzi negative, ca urmare a politicii monetare a Băncii Centrale Europene, pentru România este o premieră obținerea unui randament negativ, caz în care statul dă investitorilor înapoi mai puțin decât i-au împrumutat aceștia.
Xerox Holdings a anunțat că și-a asigurat o finanțare de 24 miliarde de dolari în vederea preluării producătorului american de computere HP, la câteva săptămâni după ce HP a respins o ofertă nesolicitată din partea Xerox, citând, printre altele, îndoieli cu privire la abilitatea companiei de a strânge banii necesari achiziției.
Ministerul Finanțelor Publice a planificat, în luna ianuarie 2020, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 300 milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount și 4,1 miliarde de lei prin șapte emisiuni de obligațiuni de stat, la care se poate adăuga suma de 615 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitațiilor de obligațiuni.
Costurile de finanțare ale Guvernului au crescut semnificativ în luna care a trecut de la instalarea executivului condus de premierul Ludovic Orban, în timp ce în cazurile Poloniei și Ungariei variațiile au fost nesemnificative. Și mai îngrijorător este că diferența dintre costurile la care se împrumută România și cele ale Poloniei este la cel mai ridicat de la finele anului 2012, relevă datele Profit.ro. Creșterea costurilor de împrumut ale României cu circa 0,4 puncte procentuale într-o lună a fost determinată de revizuirea drastică a estimării de deficit bugetar pentru anul acesta. După schimbarea guvernului, noul Executiv a acuzat că cifrele referitoare la deficitul bugetar erau "cosmetizate" și a majorat estimarea de deficit de la 2,72% la 4,4%. Cum asta înseamnă împrumuturi foarte mari în noiembrie și decembrie pentru acoperirea deficitului, costul la care România primește cu împrumut bani de la investitori a urcat.
Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 706 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Lichiditatea din sistemul bancar se menține amplă înainte de încheierea perioadei curente de menținere a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care băncile au plasat circa 9 miliarde de lei la BNR pe o perioadă de o săptămână.
Guvernul a împrumutat astăzi de pe piețele externe 2 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 12 și 30 de ani. Aceasta este a doua ieșire pe extern de anul acesta, după cea din martie, când statul a luat a împrumutat 3 miliarde de euro, cea mai mare sumă luată vreodată la o singură ieșire pe piețele internaționale a României. Necesarul de finanțare de pe piețele externe prin eurobonduri în acest an a fost anunțat la 4,25 miliarde euro, astfel că autoritățile au trecut deja de prag cu cele 5 miliarde de euro luate până acum.
Guvernul a ieșit marți să se împrumute din nou prin vânzarea de eurobonduri pe piețele internaționale, în contextul în care la cea mai recentă acțiune de acest fel, din luna martie, a împrumutat 3 miliarde de euro, cea mai mare sumă luată vreodată la o singură ieșire pe extern a României. Cel mai probabil, Guvernul va împrumuta acum o sumă mai redusă și va încerca să profite de condițiile bune de pe piețele externe și de interesul foarte ridicat în ultima perioadă al investitorilor străini pentru titlurile de stat emise de guvernul român.
România a împrumutat astăzi 3 miliarde de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 7, 15 și 30 de ani, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum la o singură ieșire pe piețele externe. Investitorii au subscris, în total, peste 7,2 miliarde de euro, cererea pentru obligațiunile României fiind foarte ridicată, în contextul unui climat extern favorabil, cu un interes ridicat al investitorilor pentru datoria unor state ca România.
Guvernul a ieșit astăzi să se împrumute de la investitorii străini prin vânzarea de eurobonduri pe piețele externe, potrivit informațiilor Profit.ro. Autoritățile române oferă investitorilor străini eurobonduri cu maturitate de 7 ani, 10 ani și 15 ani. Profit.ro a scris încă de la începutul lunii februarie că statul a mandatat mai multe bănci mari din afară țării pentru a face pregătiri necesare, dar emisiunea de eurobonduri a fost amânată din cauza întârzierii bugetului, a analizei perspectivei ratingului de țară de către agenția S&P și a incertitudinilor privind efectele OUG 114.
Băncile au revenit în ultimele două săptămâni la licitațiile organizate de Ministerul Finanțelor pentru vânzarea de titluri de stat, instrument prin care Guvernul se împrumută de la bănci, dar situația ar putea deveni oricând volatilă. Motivele pentru cererea mai ridicată din partea băncilor sunt suma mică pe care statul vrea să o împrumute în februarie și plățile de circa 6,5 miliarde de lei pe care Finanțele trebuie să le facă către bănci în această lună.
Ministerul Finanțelor va avea o primă jumătate de an mai complicată în 2019, în contextul în care un număr important de plăti foarte mari către bănci, fonduri de pensii și alți investitori sunt concentrate în primele șase luni din acest an. Astfel, în ianuarie-iunie Finanțele trebuie să plătească băncilor în jur de 30 miliarde de lei, inclusiv aproape 1 miliard de euro în ianuarie. Trebuie menționat că statul pentru a plăti o datorie veche împrumută din nou bani, în general cam tot de la cei cărora trebuie să le achite. Acest proces de amânare repetată a plății datoriei se numește rostogolire sau refinanțare și este o practică obisnuită pentru multe state.
Ministerul Finanțelor pregătește o nouă ieșire pe piețele externe, pentru care se află deja în contactat cu mai multe bănci mari referitor la sindicalizarea emisiunii. În acest an, statul a atras prin emisiuni pe piețele externe 2 miliarde de euro, în februarie, și 1,2 miliarde de dolari, în iunie, acesta din urmă fiind și cea mai recentă vânzare de obligațiuni pe piețele externe. Finanțele au estimat în ianuarie că per ansamblul anului emisiunile de pe piețele externe vor totaliza 4,5-5 miliarde de euro. Mai mult de jumătate din datoria statului este în valută, mult comparativ cu alte țări UE care nu au trecut la moneda euro.